Dobânzile la credite, explozie sau declin în 2023? La ce să te aștepți, dacă ești dator la bancă

Dobânzile bancare au explodat, la propriu, în ultimul an. Vorbim despre triplări ale valorilor, în medie. Situația românilor datori la bănci este una deosebit de delicată, iar părerile economiștilor pentru 2023 se împart în mai multe tabere, fiindcă unii anticipează o potențială diminuare a dobânzilor în următoarele luni, dar nu una semnificativă, în timp ce alții consideră că vin vremuri și mai grele pentru debitori. În linii mari, nimeni nu se așteaptă la minuni – aceasta este ideea de bază pe care trebuie să o reținem.

Pentru început, trebuie punctat faptul că, de la vârful Băncii Naționale, se încearcă încă din zorii lui 2022 o temperare a inflației. Banca noastră centrală are ca principal instrument majorarea dobânzii de referință pe politica monetară. Înăsprirea condițiilor de politică monetară este principala măsură la care băncile centrale apelează când se confruntă cu inflația agresivă și când vor să scadă prețurile. Din păcate pentru debitori, această luptă este o sabie cu două tăișuri. Poate diminua inflația, ce-i drept, dar scumpește dobânzile practicate de băncile comerciale.

Cel mai grav lucru este că, deși BNR a dus dobânda-cheie la 6,75% pe an, inflația din România continuă să crească și pare hotărâtă să nu ne părăsească prea curând.

Inflația crește, sunt slabe șanse să scadă dobânzile

„Rata anuală a inflației IPC a avansat până la 15,88 la sută în luna septembrie (valoare superioară cu 0,83 puncte procentuale celei atinse în iunie), încetinindu-și însă viteza de creștere comparativ cu trimestrul anterior. Singura contribuție notabilă în sens dezinflaționist din trimestrul III 2022 a revenit combustibililor, ca urmare a măsurii guvernamentale de compensare a prețului unui litru de carburant (începând din iulie), dar și a cotației descendente a petrolului Brent.

În schimb, mediul economic a rămas grevat de presiuni inflaționiste, provenite pe filiera costurilor de producție, a căror transmisie relativ rapidă în prețurile de consum a fost facilitată de reziliența cererii; fenomenul a fost mai pronunțat la nivelul mărfurilor alimentare, mai ales al celor procesate, cu o contribuție substanțială la majorarea inflației de bază CORE2 ajustat, a cărei variație anuală a atins 11,9 la sută în septembrie. Tot mărfurile alimentare au explicat și cea mai mare parte din abaterea, cu 0,8 puncte procentuale, a variației anuale a prețurilor de consum la sfârșitul trimestrului III comparativ cu valoarea prognozată în Raportul asupra inflației din august.

Rata medie anuală a inflației și-a continuat parcursul ascendent în trimestrul III, accelerând la 11,8 la sută în cazul indicatorului determinat conform metodologiei IPC și la 10,2 la sută pentru indicatorul calculat pe baza structurii IAPC (+2,5 puncte procentuale, respectiv +2,3 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului II). Astfel, ecartul față de media UE s-a extins la 2,5 puncte procentuale, România situându-se însă pe o poziție mai favorabilă față de majoritatea statelor din regiune (Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia, Letonia, Lituania și Estonia)”, explică BNR în raportul asupra inflației, pe luna noiembrie 2022.

Un raport și mai recent, cel al Institutului Național de Statistică arată că situația s-a agravat. Instituția ne spune că rata anuală a inflaţiei a urcat la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în octombrie.

Acestea fiind spuse, nu e nevoie să fii expert în economie pentru a-ți da seama că BNR va continua să majoreze dobânda, din moment ce inflația persistă. Acest lucru înseamnă, pe scurt, rate tot mai scumpe pentru firme și populație, dar și condiții mai dificile de creditare.

Referitor la cum va arăta inflația pe viitor, trebuie să ne obișnuim cu prețurile mari. Deci inflația va persista peste pragul de 10% cam până în 2024! Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an şi la 11,2% pentru sfârşitul anului 2023, conform guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Mulți români s-au pus la adăpost de vremurile grele

Speriați de ratele pe care le-au plătit în 2022, mulți români au luat decizii radicale legate de ratele lor. Unii și-au amânat ratele, alții au schimbat ROBOR cu IRCC, în timp ce unii debitori au cerut să aibă dobândă fixă, în loc de variabilă.

„Băncile din România au primit 7.872 de solicitări pentru suspendarea obligațiilor de plata a ratelor, dobânzilor și comisioanelor, de la clienții persoane fizice și juridice, până la dată de 29 august 2022, în conformitate cu prevederile Ordonanței 90/2022 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori, potrivit datelor Asociației Române a Băncilor culese de la băncile care totalizează o cota de piață de 94% în funcție de active.

Persoanele fizice au transmis 7.649 de solicitări în baza moratoriului legislativ aferent anului 2022 prin care pot beneficia de suspendarea ratelor pe o perioada de până la nouă luni, reprezentând aproximativ 97% din total, în timp ce persoanele juridice au înaintat 223 de solicitări. Aproape jumătate dintre solicitările clienților, care se calificau la condițiile prevăzute de Ordonanță 90/2022, au fost soluționate până la dată de 29 august 2022, restul fiind rezolvate după dată respectivă.

În primele opt luni ale anului 2022, băncile din România au continuat să aplice măsuri proactive de sprijin pentru clienții aflați în dificultate financiară temporară de plata, astfel că numărul de soluționări în baza măsurilor proprii ale băncilor este de 16.184. De măsurile proactive aplicate de instituțiile de credit au beneficiat 15.547 persoane fizice și 637 persoane juridice, numărul clienților fiind dublu comparativ cu cel legat de aplicarea moratoriului legislativ.

Aproximativ 26.177 de debitori persoane fizice au optat pentru schimbarea indicelui ROBOR cu IRCC din contractele de credit în primele opt luni ale anului, în cadrul băncilor la care au contractat inițial împrumutul. Trecerea de la indicele ROBOR la IRCC în contractele în lei vechi se poate realiza cu acordul ambelor părți, atât consumatorul, cât și banca, iar dacă se produce, această este ireversibilă. Dobânzile calculate în funcție de IRCC sunt variabile, astfel că un consumator se poate aștepta la majorarea ratei determinată de creșterea IRCC.

Alți 1.421 de debitori persoane fizice au solicitat schimbarea indicelui ROBOR cu dobânda fixă în contract în perioada primelor opt luni ale anului 2022, tot la instituția de credit la care dețineau inițial împrumutul. În primele opt luni ale anului curent, un număr de 54.024 de clienți persoane fizice au optat pentru refinanțarea creditului la altă bancă”, arată datele Dreptul la Banking.

Ce ar trebui să faci, ca să te pui la adăpost în 2023? Cel mai indicat ar fi, dacă încă nu ai rate la bancă, să optezi pentru un grad redus de îndatorare sau să te gândești de două ori înainte de a face împrumutul.

Dacă deja ai de plătit rate, economiști recomandă mai degrabă refinanțarea creditului și trecerea la dobândă fixă, decât orice altă măsură ce ți s-ar părea ție oportună.